Imprimă     Recomandă     Facebook     Twitter
2817 vizite
22 oct 08

Credibilitatea unui proiect in evaluare III

Relevanta - proiectul potrivit la locul potrivit

In cadrul seriei de dialoguri incepute in numerele anterioare din „euROpeanul", au fost abordate criteriile de evaluare si elementele care dau credibilitatea unui proiect in ochii evaluatorului. In cadrul procesului de evaluare, capacitatea, relevanta si bugetul sunt, fara indoiala, criteriile cele mai sensibile care genereaza cele mai multe dintre argumentele de respingere ale unor proiecte. Daca despre capacitatea solicitantului de a putea sustine, in mod credibil, implementarea unui proiect am oferit deja detalii, continuam astazi cu amanuntele despre relevanta si buget.

Relevanta

Relevanta este acel criteriu care urmareste in ce masura proiectul propus raspunde domeniului si ariei de interes a finantatorului. In principiu, exista trei elemente care trebuie clar acoperite, pentru a obtine un punctaj bun la relevanta.

• Raportarea la programul de finantare vizat
• Adaptarea la prioritatile si nevoile regiunii sau sectorului economic /socio-profesional caruia i se adreseaza proiectul si
• Definirea clara si specifica a grupului tinta/beneficiarilor si a nevoilor acestora.

In fapt, prin modul in care raspunde la acest criteriu, solicitantul trebuie sa convinga de necesitatea si utilitatea proiectului propus. O buna justificare a relevantei va face obligatoriu trimitere la documentele de strategie locala/ regionala sau sectoriala, corelate cu analiza nevoilor proprii. Aceasta sectiune a relevantei a fost mereu una delicata in evaluare pentru ca ea reprezenta un prag pentru sansele de finantare ale proiectului. „In cazul proiectelor finantate din PHARE sau din programe ale Guvernului Romaniei, solicitantii aveau, in principiu, putin timp la dispozitie sa-si faca o strategie reala a institutiei, bazata pe nevoile constatate in urma unei analize si corelata cu finantarile care urmau sa se lanseze si care se potriveau acestor nevoi. Chiar daca stiai dinainte memorandum-ul de finantare pe un PHARE sau altul, trebuia intotdeauna sa astepti lansarea licitatiei pentru a afla exact conditiile de eligibilitate - ale solicitantului, partenerilor sau cheltuielilor. S-a creat, astfel, o anumita atitudine a solicitantilor - institutii publice, firme sau ONG-uri - de a „reactiona" mai degraba decat de a „actiona". Asta inseamna, in termeni simpli, ca oamenii aflau despre o licitatie, termenul limita era aproape si trebuia sa scrii repede o cerere de finantare care, poate, nu era neaparat foarte relevanta pentru nevoile tale reale", precizeaza Stefania Popa, om cu o buna experinta in evaluarea proiectelor. Aceasta sa fie oare explicatia pentru aparitia, in evaluare, a acelei categorii de proiecte „trase in tema" care urmareau doar finantarea si care, in situatia in care „castigau", „mureau" odata cu incheierea acesteia? „Este una dintre cauze. Aceasta este, insa, in mare parte, o scuza, fiindca stiu solicitanti care au scris proiecte bune, le-au implementat bine si, pentru ca relevanta lor se baza pe nevoi reale, acele initiative continua sa existe si functioneaza bine. Aceasta scuza nu mai functioneaza, insa, atunci cand discutam despre finantarile din fonduri structurale. Programele Operationale sunt cunoscute de ceva timp, sunt publicate pe site-urile Autoritatilor de Management si pe alte site-uri dedicate, sunt insotite - si subliniez acest lucru, pentru ca este esential pentru solicitanti - de Documentele Cadru de Implementare.


Bugetul

Desi, ca pondere a punctajului in cadrul grilei de evaluare, bugetul are o pondere relativ redusa, modul de realizare si completare a acestuia are repercusiuni in tot proiectul, prin legatura directa pe care acesta o are cu activitatile si metodologia proiectului. „La evaluarea bugetului, problema este serioasa, fiindca foarte putini solicitanti inteleg ideea ca proiectele se implementeaza ca sa resolve probleme, nu ca sa cheltuiasca bani, iar bugetele nu sunt liste de cumparaturi, ci mijloace care sa duca la atingerea unor indicatori. Iar faptul ca, de multe ori, indicatorii nu sunt clari, explica in buna masura de ce bugetele, la randul lor, nu sunt clare - nu reflecta toate activitatile, de exemplu, sau, dimpotriva, contin cheltuieli care nu sunt justificate de activitati. Aici ma intorc la importanta DCI - acolo se gasesc indicatorii orientativi.

Nu trebuie sa inventam noi nimic - programele operationale trebuie sa atinga niste obiective si niste indicatori la sfarsit. Iar daca acei indicatori nu se potrivesc cu ideile noastre, inseamna ca ne adresam programului operational gresit.

Erorile apar, in general, pentru ca in cererile de finantare se cer detalii despre resursele necesare in mai multe sectiuni si, in practica, in multe proiecte, respectivele sectiuni nu sunt consecvente sau corelate una cu alta. Practic, trebuie sa verificam de mai multe ori ca datele bugetare sa fie constante pe parcursul cererii de finantare - in toate sectiunile. Spre exemplu, echipa de proiect in metodologie este compusa din patru persoane si, in buget, apar sapte sau se solicita diverse echipamente spre achizitionare si necesitatea lor nu este justificata nicaieri in activitati. Daca se primesc cereri de clarificari de la Autoritatea de Management, e foarte probabil ca si scorul primit sa fie pe masura claritatii de care am dat dovada", spune doamna Popa.

Pentru articolul din Europeanul, click aici.

 

Aprilie 2019 (0)
Anterioară L M M J V S D  
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30          
Alege judeţul:
află toate noutăţile noastre acum
2007 - 2018. Toate drepturile rezervate.
Structural Consulting Group Structural Consulting Group
Acasă  Contact  Hartă site 
home