Imprimă     Recomandă     Facebook     Twitter
1016 vizite
14 oct 16

De ce a construit România doar 368 de kilometri de drumuri noi din fondurile europene, iar Polonia de 5 ori mai mult

România a construit doar 368 de kilometri de dru­muri noi din fondurile europene absorbite din exerciţiul fi­nanciar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri, arată datele publicate de Comisia Euro­pe­a­nă. În acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilo­metri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferenţe?

Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi sau reabilitaţi. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk şi îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare şantier, o ţară dată peste cap în termeni de circulaţie decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiţi înseamnă mai mult decât au reuşit România, Bulgaria, Ungaria şi Cehia îm­preună, pentru ca o astfel de comparaţie să fie relevantă şi ca suprafeţe compara­tive“, a explicat Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consul­ting™ Group - www.fonduri-structurale.ro.

El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt afe­rente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de trans­mitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finaliza­rea/fa­zarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.

Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilo­metri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.

Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 - 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanţarea euro­peană a condus (în România -  n. red.) la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuro­pea­nă de transport (TEN-T) şi la îmbună­tăţirea a 1.893 km de drumuri, noile dru­muri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în pe­rioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De ase­menea, în document se mai precizează că în primul exerciţiu financiar al Româ­niei de după aderarea la Uniunea Euro­peană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conec­teze statele membre) şi moderniza­rea a 122 km de linii de căi ferate existente.

„Suplimentar, s-a sprijinit dezvolta­rea şi modernizarea Aeroportului Inter­na­­ţional Iaşi, care a devenit operaţional în 2015, extinderea sistemului de diguri din portul Constanţa şi construcţia Magis­tralei de metrou 5 din Bucureşti (Eroilor - Drumul Taberei - n. red.). Magistrala de metrou, care are un buget de 453 mil. euro, are o lungime de 7,2 km şi încă nu este finalizată“, se mai arată în raport.

În ceea ce priveşte indicatorul „km de drumuri reconstruite“, datele centralizate de Comisia Europeană arată că în România s-au îmbunătăţit, pe banii UE, 1.893 de kilometri de drumuri, în timp ce în Polonia s-au consolidat 7.216 km de drumuri, de aproape patru ori mai mult decât în România. În acelaşi timp, în Ungaria s-au reconstruit peste 2.500 de kilometri de drumuri, în Cehia peste 2.000 km, iar în Bulgaria puţin peste 1.000 km.

„Au existat mai multe probleme în ca­drul proiectelor de infrastructură mare. Spre exemplu, la majoritatea proiectelor docu­mentaţia tehnică transmisă către Comisia Europeană nu a fost completă. Solicitărilor de completare a documenta­ţiilor venite din partea comisiei, Ministe­rul Transporturilor le-a răspuns cu întârziere (câteva luni)“, a mai spus Dragoş Jaliu.

De asemenea, el a spus că una dintre proble­mele majore ce au generat întârzieri a fost calitatea slabă a documentaţiilor.

Din 2009 lucrurile s-au mai îmbunătăţit ca urmare a consultanţei oferite prin inter­mediul programului Jaspers – un parteneriat de asistenţă tehnică care oferă consultare de specialiate statelor, format din experţi ai Comisiei Europene, BERD şi BEI.

„Altă problemă a fost principiul dominoului perfect ilustrat în proiectele majore de infrastructură: proceduri de achi­ziţii contestate încă din faza de elaborare a documentaţiei, apoi la CNADNR pe execuţie; termene întârziate în realizarea lucrărilor (îmi amintesc întârzieri de peste 6 luni în atribuiri de contracte); întârzieri în rambursare, lucrări oprite şi reluate de executant în momentul primirii sumelor din partea autorităţii de management“, a mai spus Dragoş Jaliu.

Un alt indicator de evaluare a modului în care s-au folosit fondurile europene în perioada 2007- 2013 este acela al numărului de locuri de muncă nou-create. Astfel, da­tele arată că fondurile structurale au condus la înfiinţarea a 35.172 de noi locuri de muncă în intervalul 2007 – 2013 în România. Spre comparaţie, Polonia a creat 87.427 de locuri de muncă (de 2,5 ori mai multe decât Româ­nia), iar Ungaria 108.908 (triplu faţă de situaţia din România) în aceeaşi perioadă.

În total, România a absorbit circa 15 mld. euro dintr-un total de 19 miliarde de euro alocate în perioada 2007 - 2013 din fon­durile structurale, bani care s-au consumat în proiecte de infrastructură, mediu sau de instruire a angajaţilor şi a şomerilor.

Sursa: Ziarul Financiar

Decembrie 2017 (0)
Anterioară L M M J V S D  
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Alege judeţul:
află toate noutăţile noastre acum
2006 - 2017. Toate drepturile rezervate.
Structural Consulting Group Structural Consulting Group
Acasă  Contact  Hartă site 
home